Țara Zarandului este situată în partea de nord a judeţului Hunedoara, regiunea Vest, România și cuprinde depresiunea Brad, delimitată de Munții Metaliferi și străbătută de Crişul Alb. Cuprinde un număr de 13 comune: Baia de Criş, Băiţa, Blăjeni, Buceş, Bucureşci, Bulzeştii de Sus, Certeju de Sus, Crişcior, Luncoiu de Jos, Ribiţa, Tomeşti, Vaţa de Jos, Vălişoara care au în componența lor cu 93 de sate. Suprafața totală a teritoriului este de 1.135,6 kmp, cu o populație de 27.429 locuitori. Microregiunea Țării Zarandului reprezintă un teritoriu rural, coerent geografic și teritorial, continuu, compact, și omogen din punct de vedere economic și social, în perfectă concordanță cu specificațiile teritorilale de tip LEADER, fiind delimitată de următoarele limite geografice și vecinătăți: judeţul Alba prin comunele Blăjeni, Buceş şi Bulzeştii de Sus, iar cu judeţul Arad prin comunele Vaţa de Jos şi Tomeşti. Teritoriul microregiunii este concentrat în jurul municipiului Brad care se află la o distanţă de 37 km de centrul de judeţ, municipiul Deva.
Accesul în microregiune:– se poate realiza prin Drumul European E79 (Deva – Oradea) care străbate teritoriul de la sud la nord-vest trecând prin următoarele comune: Vălişoara, Luncoiu de Jos – Brad – Baia de Criş – Vaţa de Jos iar comunele Ribiţa şi Tomeşti se află la 4 km, respectiv 6 km, de această arteră rutieră principală.
Relieful microregiunii Ţara Zarandului: -este în general deluros, totuşi diferenţe de altitudine şi climă există din cauza aşezării geografice separate a fiecărei comune care alcătuiesc această regiune. Altitudinea regiunii este cuprinsă între 289 m şi 1.486 m, comuna aflându-se la această altitudine fiind comuna Bulzeştii de Sus. Relieful are formaţiuni de șes pe văile râurilor şi pârâurilor ce străbat teritoriul zonei, aşa cum sunt râul Crişul Alb, pârâurile Rişcuţa, Ţebea, Bucureşci, Rovina şi Lunca. Ţara Zarandului este situată într-o zonă de dealuri la poalele munţilor Metaliferi şi Bihariei din districtul Munţilor Apuseni. Dealurile ajung până la 600 m altitudine.
Clima este temperat continentală:-cu ierni reci şi veri răcoroase, specifică zonelor depresionar – deluroase. Temperaturile medii anuale variază între -2º C şi 18º C. Având în vedere multitudinea de factori fizico-geograficii, putem spune că teritoriul aparţine sectorului climatic bănăţean cu uşoare influenţe submediteraneene.
Pe teritoriul regiunii sunt mai multe tipuri de sol: -sol argilo-iluvial și sol brun-roscat , brun de pădure, brun podzolic. Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil şi utilizat cu bun randament în agricultura. Solurile de pe teritoriul Ţării Zarandului se încadrează în zona solurilor aluvionare în partea de sud şi a celor brune de pădure şi podzolice în partea de nord. În zona de luncă şi terase joase ale Crişului Alb, se întâlnesc zone aluvionare relativ sărace în substanţe favorabile agriculturii. Solurile brune de pădure şi podzolice se întâlnesc la nord şi se caracterizează printr-o fertilitate moderată ce favorizeaza păşunile şi pomicultura. Resurse ale subsolului exploatate anterior (până în anii 2000): aur, argintul, plumbul, zincul, cuprul,fierul,calcita,huila. În afară de vegetaţia alpină şi subalpină de pe culmile înalte ale munţilor, există o bogată vegetaţie forestieră, păduri de conifere, fag, păduri amestecate de fag şi gorun, de cer, gârniţă, precum şi zăvoaie, în palcuri intrerupte cu salcii, răchite, arin, plop etc. Pădurile ocupă o suprafaţă de 63.614 ha, fiind formate din foioase, adică specii cum ar fi: fagul, stejarul, carpenul, mesteacănul şi răşinoase ca: pinul, molidul, bradul. Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic: capra neagră, cerb, ursul carpatin, mistreţul, vulpea, lupul, iepurele şi toată gama păsărilor cântătoare. În lacuri şi râuri abundă numeroase specii de peşti (scobari, pastravi, cleni, mrene, stiuci, somoni şi alte specii). Specific pădurilor de munte sunt cocoşul de munte, ierunca, găinuţa de munte, mierla gulerată, sturzul de piatră, ciocănitoarea neagră, corbul, cerbul, râsul, ursul brun, jderul de pădure.
Puncte de atracție turistică, patrimoniul de mediu:
- PEŞTERA CIZMEI – categoria a III-a IUCN (monument al naturii), apreciată în mod deosebit pentru desenele rupestre (atribuite neoliticului) descoperite în galeria superioară şi pentru numeroase fragmente ale ursului de peşteră – din sala de la baza cavernamentului.
- MUNTELE VULCAN – categoria a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt).
- PODUL NATURAL DE LA GROHOT – categoria a III-a IUCN (monument al naturii).
- CALCARELE DIN DEALUL MĂGURA – categoria a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt).
- CHEILE RIBICIOAREI ŞI UIBĂREŞTILOR – categoria a IV-a IUCN (rezervatie naturală, tip mixt).
- MĂGURILE SĂCĂRÂMBULUI – categoria IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip mixt).
Atracții turistice istorice:
- Gorunul lui Horea, Gorunul Regelui Ferdinand, Stânca lui Horea;
- Monumentul lui Avram Iancu, Obeliscul lui Iancu, Crucea Iancului, Casa memoriala Avram Iancu Baia de Criş, Grupul statuar din centrul satului Buceş – troiţa monument, bustul lui Simion Groza, Monument istoric pe Dealul Păltineilor, Monumentele din curtea bisericii din Mihăileni, Monumentul istoric din Tîrnava de Criş.
Obiective arhitecturale:
-
- Clădirea Prefecturii Comitatului Zarand , „Cafana” , Clădirea Preturii , Spitalul vechi , Crucea de piatra Ormindea – sec. XVIII, Troiţa în centrul civic Blăjeni, Galeria de mina Adamul Vechi sat.Caraci, Troiţa memorială din satul Şesuri, Mora veche din satul Rovina, Troiţa ridicată în amintirea iobagilor răsculaţi în 1784, Crucea de la Cheia, zona în care are loc tradiţionala „Întâlnire a moţilor cu istoria”, Troiţa ridicată în anul 1932 în amintirea evenimentelor petrecute în anul 1784.
Atracții turistice gastronomice, evenimente și tradiții:
- Țara Zarandului păstrează nealterat patrimoniul imaterial, ce constituie, alături de patrimoniul material, o resursă majoră pentru dezvoltarea zonei prin turism rural. Mâncărurile tradiţionale din regiune sunt: sarmalele, laşca (supa de găină), colacii, cârnaţii, virșli. Se practică obiceiuri de iarna – colinde specifice regiunii, Cântecul „Cununii Grîului” transpus scenic de satenii din satul Hărțăgani, participanți la diferite concursuri județene şi naționale, Udatul cununei grâului, Nedeile tradiţionale, împletirea cununelor de Sînziene, nunta de la Prăvăleni cu elemente de ritual unice. Evenimente organizate în fiecare an: manifestarea cultural artistică dedicată izbucnirii răscoalei condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, Serbările Naționale de la Țebea (com. Baia de Criș), Serbările de Cheia Dupăpiatră (comuna Buceș), Târg Meșteri populari Obârșa(comuna Tomești), Expo Târg Vața de Jos (com. Vața de Jos), Târg tradițional Băița (com. Băița), Festivalul Taragotului (com. Vața de Jos).
Scurtă prezentare a Programului LEADER în Țara Zarandului La nivel european, necesitatea Programului LEADER a apărut în 1990, când programele publice pentru dezvoltare rurală din mai multe țări erau limitate în ceea ce privește obiectivul intervențiilor lor, fiind administrate într-un mod tradițional de sus în jos (de la nivel central spre cel local). Având în vedere oportunitățile Programului LEADER, cele 13 comune enumerate mai sus reprezentate de unitățile administrativ teritoriale împreună cu reprezentanții mediului privat și civil au format un parteriat public – privat constituindu-se ca asociaţie la data de 25.10.2010, astfel asociaţia nou creată, sub denumirea Asociaţia Intercomunitară ,,Ţara Zarandului” LEADER GAL sau pe scurt GAL ,,Ţara Zarandului” aderă la programul și scopului general al Programului LEADER, respectiv de a contribui la dezvoltarea mediului rural, din punct de vedere economic, educațional, cultural și social. În acest context GAL ,,Ţara Zarandului” a depus o Strategie de Dezvoltare Locală pentru perioada programare LEADER 2007 – 2013. Sprijinul LEADER pe perioada de programare 2007 -2013 acordat prin intermediul GAL ,,Ţara Zarandului” a fost orientat spre soluționarea problemelor identificate în regiune, prin crearea și păstrarea locurilor de muncă din zona Țării Zarandului, îmbunătățirea egalității de șanse pentru tineri, femei, persoane în vârstă și membrii ai minoritățiilor, înființarea, amenajarea spațiilor publice sau private de recreere destinate activităților socio-culturale, amenajarea infrastructurii locale respectiv modernizarea drumurilor comunale.
Perioada de programarea PNDR 2014 – 2020 a adus noi provocări, astfel că Strategia elaborată în urma analizei teritoriului, a analizei SWOT, şi a consultărilor publice, a avut rolul de a identifica nevoilor teritoriului și a stabili priorități, domenii de intervenție pentru a atinge obiectivele asumate. Prioritățile stabilite prin Strategia de Dezvoltare Locala sunt direcționate spre dezvoltarea rurală locală prin extinderea și modernizarea infrastructurii de toate tipurile, stimularea dezvoltării competențelor sociale și profesionale, asociativității și transferul cunoașterii și inovației, dezvoltarea antreprenoriatului rural neagricol, creșterea competitivității agriculturii și sprijinirea integrării sociale și economice a populației în dificultate, marginalizată și etnica romă.
În final putem afirma că, cu siguranță peste tot în România sunt locuri
ce merită a fi vizitate.
Țara Zarandului e un tărâm de poveste, cu oameni minunați și peisaje ce îți taie respirația. Însă, mai mult ca în alte părți, aici a rămas parcă neatinsă frumusețea tradiției și a obiceiurilor. Aici istoria nu este scrisă la timpul trecut.
Aici se simte, se trăiește, se muncește și se petrece ca atunci…
Pentru că în Țara Zarandului timpul încă mai are răbdare cu vremurile, oprindu-se în loc și lăsându – ne să ne bucurăm de frumos.
