Consiliul local BAIA DE CRIȘ

Baia de Criș este o comună în județul Hunedoara. Are în componență 9 sate: Baia de Criș (reședință), Baldovin, Căraci, Cărăstău, Lunca, Rișca, Rișculița, Țebea și Văleni. O atesta descoperirile arheologice facute pe teritoriul comunei, dar si înscrisurile vechi de aproape opt sute de ani. Istoria Baii de Cris e strâns legata de cea a tinutului în care se afla, asa – numita „Tara a Zarandului”, voievodat românesc înca din secolul al treisprezecelea, iar mai apoi comitat, conform organizarii administrative a Imperiului Habsburgic.
Website: http://www.baia-de-cris.ro/

Consiliul local BAIȚA

Băița este o comună în județul Hunedoara. Are în componență 11 sate: Băița (reședință), Barbura, Căinelu de Sus, Crăciunești, Fizeș, Hărțăgani, Lunca, Ormindea, Peștera, Săliște și Treastia.

Aceasta unitate administrativ-teritoriala se intinde pe 11140 ha.

Suprafata de teren intravilan este de 1986 ha, iar extravilanul localitatii este de 10054 ha.

Satele comunei Baita, la sfirsitul sec. XIX si pina la mijlocul sec. XX, din punctul de vedere al tipologiei, se inscriu in aria larga a satelor cu gospodarii risipite, specifice Muntilor Apuseni. Cel mai vechi tip de casa cuprindea camera de locuit, camara si tinda, avind acoperisul de paie, inalt, in patru ape.

Website: http://www.baita.ro/

Consiliul local BLAJENI

Are în componență 8 sate: Blăjeni (reședință), Blăjeni-Vulcan, Criș, Dragu-Brad, Groșuri, Plai, Reț și Sălătruc.

Localitatea Blajeni este atestata documentar în anul 1439, celelalte sate componente ale comunei fiind atestate la începutul sec.XX.

Momentele majore din istoria comunei sunt legate de marile evenimente care au marcat istoria motilor si a Transilvaniei: Rascoala de la 1784 condusa de Horea, Closca si Crisan si Revolutia de la 1848-1849, condusa de Avram Iancu.

Vegetatia comunei este specifica zonelor de deal si de munte, predominând padurile de foioase. Suprafete întinse de pasuni si fânete au o mare varietate de ierburi cu valori nutritive ridicate, specifice zonelor de deal si de munte.

Din suprafata totala de 8.678 ha a comunei Blajeni, 2925 ha (33,71%) sunt ocupate de paduri. Predomina fagul si carpenul, dar se întâlnesc si paduri de stejar si conifere (brad si molid).

Website: http://www.blajeni.ro/

Consiliul local BUCEȘ

Are în componență 7 sate: Buceș (reședință), Buceș-Vulcan, Dupăpiatră, Grohoțele, Mihăileni, Stănija și Tarnița.

Primele atestari documentare dateaza din secolul XV, respectiv anul 1439 si vizeaza satele Buces, Mihaileni si Stanija. Satul Dupapiatra este atestat in anul 1825, satul Buces-Vâlcan in 1856, iar satele Grohotele si Tarnita cu un secol mai tarziu , respectiv in anul 1956, odata cu constituirea lor in unitati teritoriale distincte in cadrul comunei Buces.

Terenurile agricole in suprafata de 6724 ha (54,74 la suta) constituie una din principalele resurse asigurind o parte din veniturile populatiei.

Padurile au o suprafata de 4948 ha ocupand aproape 40 % din teritoriul comunei.

Website: http://www.buces.ro/

Consiliul local BUCUREȘCI

Are în componență 5 sate: Bucureșci (reședință), Churechiu, Merișor, Rovina și Șesuri.

Comuna Bucureşci este situată în partea de nord-vest a judeţului Hunedoara şi are o suprafaţă a teritoriului administrativ de 62 Km² cu un relief de deal şi de munte.

Din punct de vedere geografic relieful comunei Bucureşci se încadrează în categoria de dealuri şi muncei, cu înălţimi aflate între 450-800m faţă de nivelul marii

Website: http://www.primariabucuresci.ro/

Consiliul local BULZEȘTII DE SUS

Are în componență 9 sate: Bulzeștii de Sus (reședință), Bulzeștii de Jos, Giurgești, Grohot, Păulești, Rusești, Stănculești, Ticera și Tomnatec.

La confluenta Muntilor Bihorului cu Muntii Zarandului, in partea nordica a depresiunii Brad-Halmagiu, intr-o zona de un pitoresc aparte este amplasata comuna Bulzestii de Sus.

Situata in partea de nord a judetului Hunedoara la o distanta de 76 km de resedinta acestuia si la 29 km de orasul Brad, comuna Bulzestii de Sus face parte din categoria localitatilor de deal si de munte.

Denumirea de Bulzesti provine de la substantivul masculin bulz care inseamna bulgare, in cazul de fata bulgare de piatra, la care se adauga sufixul esti, completand denumirea localitatii.

Atestarea documentara a comunei Bulzestii de Sus, dupa Dictionarul Istoric al localitatilor din Transilvania realizat de Coriolan Suciu, apartine anului 1441, in care este nominalizata pentru prima data in documentele maghiare oficiale aceasta denumire.

Comuna Bulzestii de Sus are o suprafata totala de 11.003 ha de teren

Website: http://www.primariabulzestiidesus.ro/

Consiliul local CERTEJU DE SUS

Certeju de Sus este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România. Situată la cca 25 km de municipiul Deva, aceasta are în componență 9 sate (Bocșa Mare, Bocșa Mică, Certeju de Sus – reședință, Hondol, Măgura-Toplița, Nojag, Săcărâmb, Toplița Mureșului, Vărmaga)

Zona Certej este o zonă minieră recunoscuta încă din 1746, când împărăteasa Maria Terezia a hotărât relansarea mineritului aurifer din Munții Apuseni. Prima topitorie de aur din Certej a fost deschisă in 1763 și a funcționat 119 ani.

Consiliul local CRIȘCIOR

Are în componență 4 sate: Crișcior (reședință), Barza, Valea Arsului și Zdrapți.

Comuna este atestata documentar din anul 1204 (sec al XII- lea) , in timp ce mineritul este cunoscut ca indeletnicire a populatieide pe aceste locuri din perioada daco – romana.

Situata in partea de nord a judetului Hunedoara, in depresiunea Zarandului, pe cursul superior al Crisului Alb, comuna are o suprafata de 6285 ha, facand parte din comunele mari ale judetului. Din punct de vedere geografic, relieful este preponderent colinar si deluros, cu inaltimi situate intre 600 si 800 m altitudine. forma reliefului este de fapt reflectata si in structura de folosinta a terenurilor. Astfel in cele 1677 ha terenuri agricole, doar 319 ha sunt suprafete arabile, 1358 ha sunt fanete si pasiuni, 2050 ha sunt terenuri cu vegetatie forestiera, iar diferenta o reprezinta terenuri cu alta destinatie si neproductive.

Website: http://comunacriscior.ro/

Consiliul local LUNCOIU DE JOS

Are în componență 5 sate: Luncoiu de Jos (reședință), Dudești, Luncoiu de Sus, Podele și Stejărel.

Teritoriul comunei Luncoiu de Jos a fost locuit înca din preistorie, în satul Podele fiind descoperit un depozit de bronzuri si alte piese din bronz izolate.

Satele comunei sunt situate la altitudini care variaza între 345 m si 697 m.

Cota cea mai joasa de 345 m este la nivelul pârâului Luncoiu, iar cea mai înalta cota este de 697 m – Dealul Fetii.

Comuna Luncoiu de Jos se întinde pe o suprafata de 4.959 ha, reprezentând 1,4% din suprafata judetului.

Website: http://www.luncoi.ro/

Consiliul local RIBIȚA

Are în componență 6 sate: Ribița (reședință), Crișan, Dumbrava de Jos, Dumbrava de Sus, Ribicioara și Uibărești.

Comuna se intinde pe o suprafata de 73oo ha. Aceasta reprezinta 1,03% din suprafata judetului Hunedoara.

Prima atestare documentara a localitatii Ribita dateaza din anul 1369. Comuna Ribita a fost teatrul unor importante evenimente in timpul Rascolei taranilor romani de la 1784 din Transilvania, de sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan. Cel de-al treilea conducator al rascoalei – Crisan – s-a nascut in anul 1732, in satul Vaca, sat care astazi ii poarta numele.

Website: http://www.ribita.ro/

Consiliul local TOMEȘTI

Are în componență 8 sate: Tomești (reședință), Dobroț, Leauț, Livada, Obârșa, Șteia, Tiulești și Valea Mare de Criș.

Comuna Tomesti este situata in partea central-estica a tarii, in cadrul compartimentului estic al depresiunii Tarii Zarandului, la contact cu Muntii Bihorului, la intersectia paralelei de 46 grade, 15′ latitudine nordica cu meridianul de 22 grade, 41’15” longitudine estica.

In cadrul judetului Hunedoara, se situeaza in partea de nord, de-a lungul vaii Obirsa, afluent al Crisului Alb.

Fata de municipiul Deva, resedinta judetului, se afla la o distanta de 60 km iar fata de mun. Brad, cel mai apropiat centru urban, la o distanta de 25 km.

Suprafata (intravilan) = 146 ha.

Website: http://primariatomestihd.ro/

Consiliul local VAȚA DE JOS

Are în componență 13 sate: Vața de Jos (reședință), Basarabasa, Birtin, Brotuna, Căzănești, Ciungani, Ocișor, Ociu, Prăvăleni, Prihodiște, Tătărăștii de Criș, Târnava de Criș și Vața de Sus.

Comuna Vaţa de Jos, situată pe drumul dinspre Brad către Oradea, se întinde pe o suprafaţă de 20.263 de hectare, dintre care 3.570 sunt terenuri agricole.

Comuna Vaţa de Jos se află în depresiunea intra-montană Brad – Hălmagiu, la poalele munţilor Metaliferi, la marginea de vest a Ţării Moţilor Crişeni şi la confluenţa cursurilor de apă Ponor şi Crişul Alb.

Relieful este în majoritate deluros şi creşte dinspre lunca Crişului Alb până aproape de munţii Metaliferi, prezentând elemente a unei simetrii geometrice.

Relieful prezintă diferenţe de altitudine între bazinul propriu-zis scufundat şi coastele dealurilor din jur, specific bazinelor tectonice intramontane. Cota terenului este de cca. 230 m.

Website: http://www.primariavatadejos.ro/

Consiliul local VALIȘOARA

Are în componență 4 sate: Vălișoara, Dealu Mare, Săliștioara și Stoieneasa.

Teritoriul face parte din tinutul Zarandului, socotit ca fiind poarta de intrare in Zarand , asezat pe versantul sudic al muntilor Metalici , prezentand din acest punct de vedere un relief accidentat ce variaza intre 500-600 m. , cu vai stramte ce brazdeaza comuna de-a lungul si de-a latul sau.

Comuna este asezata de o parte si de alta a soselei nationale care leaga municipiul Brad de municipiul Deva la o distanta de 22 km de Deva si 15 km de Brad, insemnat centru al minelor aurifere exploatate inca de pe vremea dacilor si a romanilor, iar mai tarziu ale societatilor nemtesti, unde lucrau si “baiasi romani”, din satele comunelor invecinate.

Website: http://www.primariavalisoara.ro/